La Manastirea Turnu primesti sfaturi de la Dumnezeu

Urcam spre Biserica "Antonie Vodai a Manastirii Turnu din comuna prahoveana Targsorul Vechi. Nu poti parcurge nici 10 metri fara sa dai de vreo fundatie sau franturi de zid innegrite de timp, care vorbesc despre viata si ctitori, istorie si vremelnicie...

Imensa curte este trasata de drumuri batatorite, iarba presarata abundent cu papadie, palcuri de copaci de un verde crud primavaratic si cateva troite ridicate in amintirea unor evenimente trecute. Ascuns prin nu stiu ce crengi, cantecul trist al cucului singuratic despica aerul si inimile pelerinilor care se chinuiesc sa-i ghiceasca ascunzatoarea. De departe se vad bancile de lemn, invitand parca la o clipa de meditatie. Soarele invaluie totul intr-o lumina alba si cate o raza jucausa poposeste pe ruinele ce parca sunt crescute din pamant... Aici am gasit un adevarat leagan al istoriei.

Blestemul patriarhului Dosoftei

Afara, in partea stanga a Bisericii Antonie Voda, se afla inscriptionat "Blestemul lasat la 1700 de patriarhul Ierusalimului Dosofteii care spune, printre altele: "Cei ce vor lua ce este al sfintei manastiri si se vor amesteca sa faca paguba si stricaciune obiceiului manastirii, unii ca aceia sa fie afurisiti si legati, cu Iuda si cu Arie sa fie la un loc; pietrele si lemnele sa putrezeasca, iar trupurile lor sa stea tot intregi si sa nu se aleaga de ei nici de casele lor nimic.i
Putin infricosati de inscriptia patriarhului, intram in biserica in care abia au loc 30 de oameni. La intrare ne intampina un calugar cu barba alba si ochi albastri, care ne cerceteaza pe fiecare, parca ar vrea sa ne descifreze sufletele. La un moment dat, privirea i se opreste pe aparatul meu de fotografiat. In timp ce vinde lumanari, nu ma scapa din priviri. Imi aranjez mai bine esarfa pe cap si, cand fac prima poza, sare ca ars. Chiar daca gesturile sunt restrictive, privirea tradeaza o mare blandete, ca un bunic cu ochii pe copiii pusi pe nazdravanii... Ma apropii de el si ii sarut mana. El zambeste si imi atrage atentia ca nu se cade ca femeile sa umble cu capul gol sau cu parul taiat: "Inima omului se cunoaste din gesturi si imbracaminte... ce-i pe dinauntru este si pe dinafara!i. Imi place batranul calugar si ii cer permisiunea de a-l fotografia. Accepta cu greu, mai ales ca... are ceva cu aparatele astea. Inexplicabil, aparatul nu vrea sa mearga! Il banuiesc... Zambeste si... click, aparatul imprima chipul monahului al carui nume este Irineu.

Ctitoria lui Vlad Tepes

Biserica este monument istoric si are hramurile "Sfantul Ierarh Nicolaei si "Soborul Sfintilor Arhanghelii. Zidita din piatra ca Paraclis Domnesc al Curtii Voievodale, de catre domnitorul Vlad Tepes, este sfintita la 24 iunie 1461. Prima reparatie majora are loc in anul 1508, initiata de Radu Voda, apoi, in 1671, este refacuta de Antonie Voda, din Popesti. Faptul ca biserica este mica iti da un sentiment de liniste si intimitate, incantand ochiul si inima. Catapeteasma din lemn sculptat, chipul candid al Maicii Domnului, privirea Mantuitorului luminate de micul candelabru din fata usilor imparatesti si sfintii reprezentati in picturi brancovenesti condenseaza timpul si istoria intr-un spatiu plin de sfintenie. Din fata altarului se aude glasul parintelui Arsenie, care se roaga pentru ctitorii manastirii, pentru Patriarh si pentru tot poporul roman: "Ca milostiv si iubitor de oameni Dumnezeu esti si tie slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor, Amini. La sfarsitul slujbei, parintele Arsenie ne citeste o rugaciune de dezlegare si ne miruieste. Apoi mai zaboveste putin cu noi. Gesturile ii sunt calme si binevoitoare. Ne vorbeste despre istoria manastirii, despre copiii de care calugarii de aici au grija si despre cum se gospodaresc singuri.

O istorie de sute de ani
Pe terenul Manastirii Turnu se afla cinci biserici: biserica principala, in stare de functionare; biserica negustorilor brasoveni (1568) cu hramul "Sfantul Pantelimoni ( in prezent ruina), biserica lui Vladislav al II-lea (1447), din care a ramas doar fundatia, biserica lui Mircea Voda Turcitul (1589), cu hramul "Adormirea Maicii Domnuluii (in ruina) si ultima, biserica al carei ctitor este domnitorul Neagoe Basarab. Datorita donatiilor consistente facute de domnitori, Manastirea Turnu de Prahova a trait perioade de inflorire apoi, neglijata fiind, a cunoscut si caderea. Astfel, in anul 1864, manastirea este desfiintata, devenind biserica de mir. Calugarii s-au risipit si, mai bine de un secol, a ramas parasita, ruinandu-se. Abia in august 1997 se reia aici viata monahala, o parte din pamanturi sunt recuperate, iar calugarii o readuc la viata si restaureaza biserica domneasca. In manastire se pastreaza Icoana Maicii Domnului (1807), un clopot ce dateaza din 1792, obiecte de arta veche bisericeasca; picturi in ulei; tesaturi si carti vechi de o inestimabila valoare, printre care un Evangheliar din prima jumatate a secolului al XIX-lea (1837). Astazi, in mica biserica, slujbele au un program bine stabilit: dimineata - Slujba Acatistului, Ceasurile al treilea si al saselea, Sfanta Liturghie; dupa amiaza - Vecernia si Pavecernita; la miezul noptii - Miezonoptica, Slujba Utreniei si Ceasul intai. Sfantul Maslu se savarseste in fiecare joi, dupa slujba de seara.

" Astazi nu mai sunt caractere "

In sala trapezei, picturile infatiseaza scene biblice, dar si pe voievozii Romaniei, ocrotitori ai lacasurilor sfinte. Asezat langa icoana Fecioarei cu pruncul, lui Valentin Mitu, Staretul manastirii, nu-i scapa niciun gest. Ne scaneaza pe fiecare din priviri... La un moment dat, o doamna curioasa rasfoieste o revista de pe masa si, glumet, i se adreseaza: "Chiar, ce stiti dumneavoastra despre legionari?i. Pentru cateva clipe, in sala se lasa tacerea. Cineva rosteste numele lui Corneliu Zelea Codreanu... Staretul da din cap aprobativ. Ochii ii stralucesc, se vede ca subiectul ii place si adauga: "Eu am o parere foarte buna despre legionari. In revista , pe care o aveti in fata, gasiti lucruri extraordinare din istoria Romaniei. In primul rand, miscarea legionara a fost una de renastere spirituala, cu nenumarate exemple morale...i. Apoi, cu o tristete vizibila, continua "nu mai sunt astazi caractere gata sa lupte pentru dreptate, cinste si adevar!i. Atingerea revistei functionase ca o provocare. Staretul povesteste despre chinurile de martiri la care au fost supusi cei care au facut parte din miscarea legionara si cum unii dintre ei au reusit sa scape cu viata prin credinta si inteligenta. Orele trec... Pelerinii intreaba despre cazul preotului de la Tanacu. Staretul este de parere ca greseala preotului a fost ca nu si-a luat un avocat. Iar cand, din cauza unei prea mediatizarii intense, calugarii i s-au plans ca nu inteleg ce are lumea cu ei, le-a raspuns: "Cand v-ati calugarit, Dumnezeu nu v-a promis ca veti iesi la pensie, ca veti manca pensia 30 de ani si ca veti muri in patul vostru linistiti... Le-am raspuns cu vorbele parintelui Sofronie, care mi se par atat de frumoase: suferinta este singura care duce la dragostea adevarata de Dumnezeu!i Pelerinii aduc vorba si despre masoni. Staretul spune cate ceva, dar se opreste si, cu un zambet fortat, adauga: "Stiti, nu as vrea, ca, intamplator, sa mor la noapte in urma unui... infarct!i.

Suferinta care mantuieste

Staretul acesta are darul de a-ti ridica sufletul si de a te obliga sa traiesti. El iti activeaza toate potentialele aflate in stare latenta in interiorul tau si te ridica de la pamant cu privirea aceea albastra si patrunzatoare. Iti da senzatia de deschizator de drumuri, de pionier, de dangat de clopt ce trezeste constiinte si te vrea acolo, langa el, sa te invete, sa te povatuiasca: "Cand cereti sfat de la un preot, rugati-va inainte, ca Dumnezeu sa-l lumineze. Si nu mai adaugati nimic. Primul lucru pe care vi-l spune sa stiti ca este de la Dumnezeu!i. Ii place subiectul suferintei, pentru ca este singura care ne conduce pe calea mantuirii, singura care ne doare si ne transforma, constientizandu-ne neputinta. Argumenteaza prin exemplul lui Iov, apoi subliniaza ca Dumnezeu nu ne face rau, iar cel mai bun exemplu se afla in Biblie, intr-o dicutie dintre Dumnezeu si Satana: "Ai luat tu seama la robul Meu Iov?... El se tine cu putere de statornicia lui si tu M-ai intaratat pe nedrept impotriva lui ca sa-l prapadesci (Iov, cap 2).

Nu stim ce sa cerem

"Oameni imi spun ca le merge rau, desi postesc si vin la biserica. Da, le merge rau pentru ca ei sunt in lupta cu diavolul, asa ca Iov. Alteori gasesc singuri raspunsuri, convinsi fiind ca i-a pedepsit Dumnezeu. Atunci le raspund: . Altii vor sa ma rog pentru... pentru ce credeti? Sa le mearga rau dusmanilor, sa faca fata a nu stiu cata facultate si mai ales o cariera. Sot?! Sa fie acolo si-o mobila de sot care s-o iubeasca... O mama era revoltata ca, dupa ce s-a imprumutat sa-si tina fata in facultate, dupa ce a luat iarasi bani de la banca sa-i cumpere acum, cand sa-si faca o CARIERA, ea vrea sa se mariteeee?!i. Staretul stie ca toate aceste suferinte si neimpliniri le provocam noi insine pentru ca nu stim ce sa cerem de la Dumnezeu, asa incat sa fim fericiti si multumiti cu ce avem. Sfatul pentru tinerii casatoriti ar fi ca trebuie sa-si intrebe parintii in momentul in care vor sa se casatoreasca. Acestia simt intotdeauna o liniste sau, dimpotriva, o impotrivire inexplicabila, o frica, o spaima, acestea fiind semne de la Dumnezeu ca acea casnicie nu va mearge. Casatoria inseamna o comunicare permanenta, o legatura sufleteasca cu celalalt, a-l asculta si a-l intelege. Daca o casatorie se bazeaza doar pe 10 minute de comunicare pe zi, si acelea despre facturi, taxe, leasing-uri etc., cei doi se instraineaza si casnicia se transforma intr-un calvar care se incheie la tribunal.
Dupa cateva ore de discutie, cu greu ne luam ramas bun de la staretul Valentin Mitu. Am fi stat cu el o vesnicie, insa timpul ne aminteste ca-i suntem tributari. In curte, manastirea scaldata in lumina puternica a soarelui amiezii parea invesmantata intr-o marama aurie, ca o imbratisare a lui Hristos...